luni, 30 iunie 2008

Trecutul


tentacule risipite intr-o viata ce nu-mi mai apartine,
imprastiate intr-un timp ce nu mai exista,
unde ale gandului triste...
si nici un impuls ce ar zice "Risca!"

pagini de carti drept refugiu,
un prezent uitat pe marginea trecutului,
un soare nou, umbrit de luna,
o lacrima seaca in marea de ganduri...

un suflet, o umbra, intre viata si moarte...
pasi de fantome, umbland prin ale lor soarte...
un timp fugar si minti dezolate,
vise, zambete si ganduri furate...

Ganduri de Hartie

toate culorile o data
intr-o singura rara piatra,
toate ale lumii ganduri,
si-ntinsa vietii harta,
toate intr-o umbra,
intr-o palida idee franta,
totul intr-un geniu creier,
totul intr-un cant de greier...
piramide si comete,
intr-o mica geanta veche,
spatiu, timp si stele,
intre carti, puse-n trepte...
secole si metrii
intre mari si imperii,
toate, stranse, adunate,
sub ale gandului albe plete...
un imperiu sub mare doarme,
Atlantida-i spune-n soapte,
cum gand in gand la oameni trece,
dar pare moarta si rece...
in vis prin vis cerul descopera,
si-a vietii muzica de sfera...

vreau atatea scene...





vreau o statuie din lacrimi,
din ganduri de fum...
vreau, din suflet, sa-mi spui:
pe al inimii carei drum
sa simt, sa rad, sa plang...

atatea masti de var,
atatia ochi de sticla,
ca arcurile sar,
ca frunzele pica...

scene, din pamant, se ridica:
spectacol fara privitori,
se-nghesuie, toti nimic sa zica,
iar in arta mastii toti biruitori...